joi, 29 noiembrie 2012

Cu rusinea mori de foame...

 Dupa ce aseara am cazut frant de oboseala, dupa 6 ore la facultate si un meci enervant pierdut de echipa favorita,astazi mi-am permis sa dorm pana la ora 14:30.Am facut abstractie de "eleganta" cu care mama mea trantea usile,si de vorbitul interminabil al surorii mele la telefon si am cazut in lumea viselor,vise ce nu se mai terminau.M-am trezit un pic buimac,dar totodata destul de relaxat.Toata bune si frumoase pana cand mi s-a facut foame... . Ma reped la frigider,deschid usa....fluturi frate.Nimic comestibil,nimic pe placul apetitului meu .Am mai asteptat o ora apoi speranta ca voi manca si eu ceva astazi,s-a aratat.Tatal meu a venit acasa de la munca,cu 10 bonuri de masa ...Din usa l-am luat : "Da bonurile si hai sa mergem la Real " .Cum ziua de salarii inca e departe,taica-miu imi dezvaluie alta bomba : "Du-te ba ca nu merg,n-avem nici un ban in casa...ne facem de ras!".El credea ca eu sunt la fel de "camuflat" ca el .Din pacate eu nu ma dau cu ruj ca el .Am luat bonurile si l-am intrebat : " Ai incredere in mine? Hai ca mi-e foamee..".Am ajuns la Real constient ca s-ar putea sa ma umplu de penibil din cauza faptului ca n-aveam decat 10 bonuri,si stiti ca la bonuri nu exista rest.Dupa ce am depasit viteza medie de mers cu cariuciorul prin Real,acrosand 2 persoane binevoitoare care mi-au acceptat scuzele,m-am oprit sa imi iau un "pui la rotisor" fratilor.Eu aveam bonurile de 9 lei ,iar puiul costa 19 lei !!! Panica!!!S-au cel putin asa credeam ca tre sa ma simt.Dar eu eram extrem de relaxat ,si dau  sa plec cu puiul incat n-am mai auzit cum vanzatoarea striga "Stai baiete ca mai tre' sa imi dai un leu ".Zic "aoleo,am fost p-aproape" .Era o doamna putin mai intalta ca mine,putin mai masiva decat taica-miu, ma uitam la ea zicandu-mi "Mai bine ii las puiul si fug !" .Zice "Mai ai de dat un leu !...Eu nedumerit si "foarte surprins" de aceasta afirmatie raspund "Daaa? pai nu mai am ..ce ne facem ?" .S-a uitat doamna aceea la mine 2 secunde si imi spune "Dar tu vii la cumparaturi fara bani?Tu stii ca acuma tre' sa chem comisia de comanda? Hai ia puiul si imi ramai dator un leu! " .I-am multumit respectuos doamnei si am luat-o din loc cu aceeasi lejeritate cu care am decis sa ma aventurez in aceasta incursiune in "lumea cumparaturilor".Scot telefonul,calculez toate produsele cumparate,tot ce mi-a dorit inima sa mananc in clipa aia,in limita bugetului alocat,cand...ma intalnesc cu tata.Era panicat,ma cauta prin Real.I-am zis ce s-a intamplat,si parca s-a speriat mai tare "Ti-am zis eu ca ne facem de borangic!! ". I-am zis in gand ceva de "sanatate" si l-am trimis "intr-un loc cu caldura" si mi-am vazut de drum,lasandu-l sinistrat prin Real.Ultimul obstacol,casaaa.Ajung acolo,fac acolo ultimele calcule,observ ca mai am 2 bonuri,unul din ele mi-opresc parte doar pentru mine.Calculeaza doamna de la casa ,mai ramane un 1 leu ,de care trebuia sa mai cumpar ceva.Spune doamna "Va mai dau o ciocolata pana faceti suma?"..Zic eu usurat "Da!" .Ce-mi face ea? ...Imi da ciocolata la 1,3 lei .Imi spune "Mai aveti sa imi dati 30 de bani !".Aoleo,pare ca toata lumea e pornita sa ma sece de banii pe care nici macar nu-i am ."Pai nu mai am cash ! ".Doamna face aceeasi fata ca doamna de la pui  si zice "Pai dumneavoastra veniti la cumparaturi fara bani ?Bine fiee...".Incarc cariuciorul,o iau la pas grabit,apare si taicamiu .L-am  intrebat politicos "la ce mama naibii a mai aparut si el la final ",continua cu atitudinea de domnisoara speriata si plecam spre masina..Si uite asa m-a trimis in gura lupului,dar cand trimiti un gura lupului o hiena,nu se stie exact rezultatul.Din toata treaba asta mi-am dat seama ca rusinea si orgoliul este doar pentru cei slabi .Sigur Realul nu va da faliment pentru 1,3 lei,si sunt sigur ca mi-a parut bine ca m-am descurcat.In oricare din noi exista o placere ascunsa de a "trisa" in fata celor bogati .In fata celor care  nu duc grija zilei de maine,care nu stiu ce inseamna "umilinta".Am avut si noroc de persoane intelegatoare sau comode care pur si simplu nu au vrut sa se complice.Sa fiu rusinos?De ce as fi...ca n-am furat pe nimeni!Sa fiu orgolios?Orgoliul este un defect din oricare punct de vedere l-ai vedea.Daca este orgoliu constructiv ,poate doar atunci se poate pune problema ca fiind "calitate".Dar de multe ori cand ar trebui sa fie constructiv se transforma in furie,aroganta,trufie.Tine foarte mult de psihicul fiecaruia cum isi poate controla si transforma orgoliul.Eu n-am luat cu mine in Real nici un pic de orgoliu.L-am lasat acasa fiindca trebuia sa ma descurc si singur!

miercuri, 28 noiembrie 2012

Despre mine...



Sunt atatea de spus despre mine incat l-as depasi pe Florin Piersic cu povestirile lui despre „Margelatu’” sau „Marga Barbu” asa ca am sa incerc sa fiu cat mai scurt posibil.
De cand am intrat la jurnalism,ni s-a spus ca este foarte important sa ne cunoastem calitatile si defectele!Si m-a cam pus pe ganduri,insa am ramas total nelamurit intr-o privinta!Ce se intampla cand in caracterul unei persoane predomina defectele?Persoane perfecte nu exista,dar ce se intampla cand respectivul are falsa impresie ca e extrem de calitativ,perfect,cel mai bun?Ce se intampla cand dupa o analiza amanuntita a obiceiurilor noastre ne dam seama ca apartinem extremelor?Parerea ta despre tine este preluata inevitabil si de cei din jurul tau.Din cauza asta nici nu m-am gandit vreodata la calitatile si defectele mele.Nu vreau sa influientez pe nimeni,vreau ca fiecare sa aiba o idee proprie despre mine,si nu din auzite!As putea spune ca sunt o persoana trecuta prin multe incercari in viata,si dupa cum observati am ramas in piciore.Tind sa cred ca sunt o persoana buna la suflet ,tinand cont de cat s-a profitat de acest aspect in trecut.Cand esti bun...esti prost!Cu timpul descoperi elementul de echilibru numit „preventie”.Sunt cel mai mare critic al propriei persoane.Mereu imi analizez actiunile si sunt foarte nemultumit de multe ori de alegerile facute.Incerc mereu sa imi intaresc psihicul,sa fiu mereu mai bun,mai bun .Nu tind spre perfectiune pentru ca nu exista,dar am o doza de nebunie pozitiva in mine ca imi spune”ce daca nu exista?tu distreaza-te”.Ma bucur ca sunt plin de defecte,altfel m-as plictisi maxim.Dar nu mi le aduc aminte J.Am in mine niste „monstrii” care nu ma lasa sa imi caracterizez sufletul,si momentan ma bucur.Consider ca in aceste vremuri doar in familia ta si in Dumnezeu sa ai incredere.Cei din afara te vor analiza si vei deveni vulnerabil in fata lor ,daca iti lasi sufletul la vedere.D-asta nici nu imi place sa vorbesc despre mine prea mult.Sunt destul de multumit de mine,si de faptul ca n-am renuntat la ideea de „mai bun” cu fiecare actiune!Daca voi ma cunoasteti,ma puteti ajuta sa-mi fac o caracterizare.Cel mai bun portret este cel facut de persoanele carora le pasa de tine,si care te vad din exterior..Parerea ta poate fi prea subiectiva si uneori eronata.Asa ca daca mai aveti ceva de completat...